GARGÚI s. n. ornament în formă de cap de animal la capătul superior al
unui burlan pentru scurgerea apei. – conform Dexoline. – Nu cred ca am folosit vreodata substantivul
‘gargui’ – dar iata-i pe o latura a Bazilicii
Sacré-Cœur din Paris – poza este facuta de mine in 2007 - deci o
imagine de amatoare.
Atunci doar mi-au atras atentia, acum, daca i-as vedea, as
fi mai interesata de ei, dupa ce am citit « Gargui«. Cartea are 450+
pagini si spre sfarsit mi-am dat seama ca nu stiu numele naratorului. Multe
altele sunt mai importante decat un nume.
Debutul lui Andrew Davidson a fost scris in 7 ani, documentat si vandut pe o caruta de bani (peste 1
mil$) si a avut succes. Eu n-am mai citit asa o carte, cu descrieri atat de
puternice (stiu acum multe, prea multe despre arsuri si recuperare post-arsuri)
si cu povesti in rama (toate mi s-au parut superbe - sfasietoare), dar
sfarsitul m-a amarat. As fi vrut sa fie
impreuna. Pentru ca este vorba despre o dragoste, o cautare si o regasire peste
ani si ani, despre loialitate, credinta si suflet-pereche. Cartea este
construita in asa fel incat, sunt sigura, ca la o alta lectura gasesti alte
chei.
Sunt 33 de capitole, la fel ca Infernul lui Dante, literele de la
inceputul si sfarsitul fiecarui capitol formeaza un citat - deci foarte mare atentie la detalii si totul este foarte bine gandit si planuit. Nu m-as mira daca va fi ecranizata.
Spuneam şi pe la alte articole din campanie, s-au ales nişte cărţi atât de captivante de către bloggeri încât nu ştiu în ce ordine să le pun pe lista de cumpărături (da, aş vrea să le cumpăr pe toate a căror recenzie am citit-o). Din fericire, de Gargui am mai auzit şi cu alte ocazii şi cred că o să o urc mai sus în top, cu atât mai mult cu cât tema acesteia este mereu actuală :).
ReplyDeletewow..nici eu nu stiam ce sunt gargui..dar cartea suna foarte interesant..imi plac detaliile care dau un farmec aparte unui roman
ReplyDelete