adio, Oscar!

Da, azi in metrou, in drum spre munca mi-am luat la revedere de la Oscar, asa final frumos - mai rar. Da, o carte foarte faina. Acum imi dau seama ca nu-mi place sa fac scenarii, sa ma gandesc cum as vrea sa se termine o carte - pur si simplu insotesc personajele prin aventura lor...dar luandu-ma dupa titlu mi-am imaginat ca viata lui Oscar este scurta, dar conteaza si cu ce o compari, nu ? Si apoi mai conteaza si ce intelegi prin viata - poti sa traiesti o suta de ani si tot sa ti se para putin ... ma rog, chestii de duzina. Ideea este ca mi-a placut, s-a terminat frumos, ciclic, spiritele au fost razbunate - sunt sigura ca au trecut pe langa mine multe referinte SF, dar cele pe care le-am prins au fost suficiente si satisfacatoare. Yunior a povestit cel mai frumos dupa parerea mea - si sa vedem ce a mai scris Dl. Diaz.

intre timp

Am terminat Umbra vantului - pana la urma mi-a placut, a doua jumatate a fost mai incitanta, poate pentru ca se mai luminau din mistere, limbile se deznodau si unele chestii incepeau sa aiba sens. Cred ca mi-ar fi placut mai mult daca as fi citit-o acum vreo 10 ani, dar nu e nici acum prea tarziu. N-am apucat sa ma uit sa vad daca este considerata YA (young-adult fiction), desi nu cred, sunt cateva pasaje in carte...mai puternice.
Cu Umbra vantului terminata - bifez prima carte pentru Chunkster - de anul asta.

Nu voi cauta prea curand o alta carte de Carlos Ruiz Zafron si asta este o indicatie a cat de mult mi-a placut, am observat ca devin obsedata de unii scriitori care imi plac mult si cumpar carti scrise de ei, chiar daca nu le citesc unele dupa altele.
Am in asteptare cateva carti de Somerset Maugham, de Steinbeck - le pastrez ca pe niste dulci macarons intr-o zi mohorata, pentru ca stiu ca atunci cand voi pune mana pe ele - ma voi bucura si nimic mai putin.

Acum citesc Scurta si minunata viata a lui Oscar Wao - ce m-a determinat sa o cumpar a fost fixatia mea cu cartile care au luat Pulitzer - aceasta a primit premiul in 2008 - si ce m-a determinat sa o citesc acum a fost un articol pe Okian - top 5 cei mai amuzanti scriitori si printre ei era si Junot Diaz - si asa i-a venit randul :) Sunt aproape de final, am devorat-o, imi place la nebunie stilul. Sunt curioasa cum este cartea asta pentru un nestiutor de spaniola, nu ca eu as fi cine stie ce vorbitor sau cititor de spaniola, dar unele expresii sunt lasate intacte - netraduse, ele sunt savuroase, dar asta daca stii un pic de spaniola. Va trece la G dupa mine si ma voi elucida atunci. Notele de subsol sunt mai mult decat binevenite, cunostintele mele de istorie a Republicii Dominicane sunt...zero, si notele sunt scrise tot de Diaz, sunt ca niste paranteze pline de explicatii - fara sa difere tonul folosit - continuitatea in abordare imi place.
Coperta arata asa- conform sitului Polirom.

Umbra vantului

Ma lupt pagina cu pagina cu cartea asta si am senzatia ca o sa mor cu ea de gat. La fiecare 50 de pagini, poate chiar mai repede, este repetata aceeasi istorie trista a lui Julian Carax si a Penelopei Aladaya. Cum apare un personaj nou, cum o luam de la capat cu copilaria trista, dragostea nefericita plus un mic amanunt adaugat de personajul nou introdus in scena. Cel putin pana acum - asa a fost. Poate ca in a doua jumatate a cartii lucrurile se vor schimba, dar nu prea cred.
"luptă, luptă si dă-i, si dă-i si luptă..."(I.L. Caragiale)

Star Trek

Oare sunt o lenesa daca nu ma dau in vant dupa cartile SF, dar filmele imi plac ?