Monday, May 20, 2013

Cu poveste


Toate cartile din biblioteca mea sunt comori in mai multe sensuri decat in cel implicit. Pe toate le-am "descoperit" ba pe vreun blog, ba in vreo librarile, ori am citit o carte si am cumparat si altele de acelasi scriitor, ba sunt luate din concedii, din anticariate, din aeroporturi, sau sunt primite cadou toate au o poveste in spate si toate mi-s dragi citite sau necitite pentru ca sunt ale mele, le-am luat cu drag si asteapta cuminti sa le vina randul la citit. Pe toate le imprumut prietenilor, colegilor, le recomand pana in punctul in care le bag cu forta pe gat o carte care m-a dat pe spate - dar nimeni nu se supara (cel putin asa imi place sa cred). "Un prieten perfect" e luata de la libraria Humanitas de langa Cismigiu. Eram acolo ca sa o vad pe Doamna Antoaneta Ralian (de la care am obtinut si un autograf) si o tipa, care cred ca lucra acolo, ii recomanda lui Marius Chivu diverse carti si i le punea teanc in brate - printre ele fiind Accabadora si aceasta de Martin Suter. Despre Accabadora a zis ca nu e importanta coperta, ca este nefericit aleasa imaginea, iar despre Un prieten...a zis ca este foarte interesanta si ca merita citita. Asa ca eu - dupa ce am tras cu urechea, ca o lady, am pus mana pe ambele carti si acum sunt si gata citite. Pot spune cu mana pe inima ca Accabadora a fost mai pe sufletul meu - nu am o problema cu coperta, mi se pare chiar potrivita, desi nu reflecta actiunea cartii sau esenta cartii , dar am vazut si alternative de la editiile in alte limbi si 100% n-as fi cumparat o carte cu o asemenea coperta, deci sunt de parere ca alegerea mai colorata si mai optimista preferata de Humanitas a facut o favoare cartii. Un prieten perfect - a fost o lectura usoara - traducerea a fost frumoasa, nu stiu germana, nu am simtit limba din spatele traducerii, dar mi-am dat seama ca are o alta formulare si mi-a placut mult. Nu am fost prea incantata de final sunt cateva lucruri care nu prea s-au legat in capsorul meu, dar nu voi relua lectura, eventual o voi discuta cu cine o va citi dupa mine, poate ma lamuresc. Accabadora are cateva stangacii de traducere - sunt cateva formulari mai incalcite, dar cartea mi-a placut mult. Acum citesc Prins - de Petru Popescu.

No comments:

Post a Comment